About Sport
Scurt istoric al sportului cu atelaje canine
Cercetătorii au dovedit de mult timp că popoarele din zona Cercului Polar au folosit şi folosesc de mai multe secole forţa de tracţiune a câinilor în lupta pentru supravieţuire în condiţii extreme de mediu. Prin această modalitate şi-au uşurat în mod deosebit transportarea vânatului pe sănii fabricate iniţial din oasele peştilor şi din piele.
Folosirea atelajelor canine în competiţii sportive datează de pe vremea „febrei aurului” din Alaska, de la sfârşitul secolului XIX, şi începutul secolului XX. În această perioadă, minerii de aur, din distracţie şi motivate de sumele mari puse la bătaie în pariuri, se întreceau cu atelaje canine. În scurt timp a devenit necesară elaborarea unor reguli scrise – lucru asumat de avocatul Albert Fink – şi implicit apariţia primelor cluburi de specialitate.
Sportul cu atelaje canine este cel mai popular sport în Alaska şi în zilele noastre. La acest lucru au contribuit şi evenimentele ca „drumul serului” din 1925 – când oraşul Nome a fost salvat de epidemia de difterie cu ajutorul atelajelor canine – sau succesul expediţiei cercetătorului Roald Amundsen care a fost asistat de atelaje canine în demersul său de a străbate Pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până la Alaska. În anul 1932 aceast ramură a sporuturilor de iarnă a fost prezentă şi la Jocurile Olimpice de Iarnă din Lake Placid.
Sportul modern cu atelaje canine cunoscut în zilele noastre şi-a făcut apariţia în anii 1950 în SUA, şi cu câţiva ani de întârziere şi în Europa de Nord şi de Vest. Astăzi acest sport este răspândit în întreaga lume, din Alaska până-n Japonia şi din Scandinavia până-n Africa de Sud. În Europa de Est primii paşi s-au făcut cu cca. 20 de ani în urmă de către Cehoslovacia, ca în prezent în aproape fiecare ţară din zonă să existe organizaţii mai mult sau mai putin dezvoltate.
În majoritatea ţărilor în care există cluburi şi asociaţii care activează în acest domeniu există şi federaţii naţionale ale acestora care la rândul lor alcătuiesc organizaţii internaţionale. Organizaţia de vârf la nivel mondial este IFSS (International Federation of Sleddog Sports). IFSS face eforturi deosebite pentru a convinge Comitetul Olimpic Internaţional să reintroducă sportul cu atelaje canine în rândul sporturilor olimpice. Din anul 2004 de la an la an tot mai multe echipe participă la concursuri, chiar unele au ajuns la campionate Europene, şi Mondiale.
De regulă, competiţiile se pot grupa în trei categorii: competiţie de sprint, de distanţă medie şi de distanţă lungă. Distanţele parcurse în competiţiile de sprint diferă în funcţie de numărul câinilor din atelaj:
- 1-2 câini, cca. 5 km
- 3-4 câini, cca. 8 km
- 5-6 câini, cca. 12 km
- 7-8 câini, cca. 16 km
- Categoria deschisă (peste 8 câini), cca. 25 km
Competiţia de distanţă medie se compune de obicei din mai multe etape care însumează o distanţă între 40-400 km. Timpii realizaţi se cronometrează separat pe fiecare etapă, iar rezultatul final este dat de suma rezultatelor intermediare.
În competiţiile de distanţă lungă, cronometrul se porneşte de la start, şi se opreşte la parcurgerea distanţei totale, care poate ajunge la 1700-2000 de km.
Pentru a implica cât mai mult şi pe cei care deţin doar 1-2 câini, s-au introdus categorii ca „skijoring” sau „pulka”. Tot cei care au 1-2 câini, în extrasezon (în lipsa zăpezii) pot practica „canicross” sau „bikejoring”, iar cei cu atelaje mari se întrec pe cărucioare speciale. Mai nou, IFSS organizează chiar şi Campionat Mondial pe uscat, prima ediţie având loc în 2002 la Ravenna, Italia.
Se poate concura în următoarele categorii:
SKJ-Skijoring, concurentul este pe schiuri, tras de 1 sau 2 căini
A-sania este trasa de 7-8 căini
B1-sania este trasa de 5-6 căini rasa husky
B2-sania este trasa de 5-6 căini rasa malamut, samoyed sau greeland dog
C1-sania este trasa de 3-4 căini rasa husky
C2-sania este trasa de 3-4 căini rasa malamut, samoyed sau greeland dog
D1-sania este trasa de 1-2 căini rasa husky
D2-sania este trasa de 1-2 căini rasa malamut, samoyed sau greeland dog
